Istoric
Localitatea Șărmășag a fost menționată pentru prima dată în anul 1355 sub denumirea de Sarmasagh. Aceeași denumire este regăsită şi în anul 1423, în timp ce în anul 1466 portă denumirea de Sármasag.
Referitor la originea denumirii localității, istoricii consideră că toponimul derivă din planta numită leurdă, în limba maghiară „sarma”, în limba latină „muscaris”, care este o plantă comestibilă, un fel de „ceapă sălbatică”, plantă care se găsește în zona forestieră a localității. Celălalt element al denumirii „sag” are două înțelesuri. Prima variantă ar fi cuvântul „mulțime” sau „grămadă”. Al doilea înțeles are rădăcini în Evul Mediu. În limbajul popular „sagh” este echivalent cu „zonă deasă, păduroasă”.
Cele mai vechi urme ale unor așezări umane din actuala localitate Șărmășag datează din epoca fierului. Tezaurul din Șărmășag, descoperit în 1941, în timpul unor munci agricole, este menționat în registrele de inventar ale Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
În anul 1423 primul stăpân al Șărmășagului devine Jakcs György din Coşeiu. În anul 1475 localitatea devine proprietatea lui Alexis Sarmasagi. În documentele vremii, Șărmășagul figurează ca sat plătitor de impozit din comitatul Solnocul de Mijloc, cu 15 florini de aur. În 1533-zeciuiala dată de Șărmășag a fost primită de voievodul Ştefan Báthory. În 1561 Șărmășagul a fost devastat de bandele paşei de la Buda. Începând cu anul 1570 a început un proces foarte lung, în cadrul căruia au fost implicați cei şase fii ai familiei Sarmasági şi sora lor, văduva Kemény Anna. În anul 1610 marea majoritate a pământurilor din Șărmășag ajunge în posesia familiei Kemény.
Localizare
Comuna Șărmășag este amplasată în extremitatea nord-vestică a județului Sălaj în cadrul unității geografice a Dealurilor Sălajului. Are o suprafață de 58,62 km2 și 6358 locuitori. Densitatea populației de peste 108,5 locuitori/km2, superioară mediei pe țară.
Relieful deluros este destul de monoton, dar se remarcă prezența unor culmi care mărginesc moșia satului înspre Est – Nord-Est. Localizarea geografică menționată, are repercusiuni asupra sistemului climatic și hidrografic, respectiv asupra potențialului bio – pedo-geografic, definite de indici de favorabilitate superiori mediei.
Este importantă poziția comunei în raport cu principalele artere de circulație regionale, cum ar fi DN 81 (E81) Satu Mare – Zalău – Cluj-Napoca și calea ferată Dej – Jibou – Satu Mare – Baia Mare, care interconectează comuna cu întregul spațiu al Regiunii Nord – Vest, dar și cu teritoriul României.